ENERGIE GEOTERMALA

Reprezintă energia termică stocată în structura geologică a Pământului.
Energia solară termică se bazează pe producerea de apă caldă utilizată în clădiri, sau în scopul de a permite acţionarea turbinelor ca şi în cazul centralelor termice clasice, pentru producţia de electricitate. Această tehnică de a produce electricitate se aplică în cazul centralelor experimentale cu randamentul net într-adevăr mic, de 15%. Apele de suprafaţă ale mărilor sunt în mod natural încălzite de soare, ceea ce reprezintă un imens rezervor de energie în zonele tropicale. Proiectele de extracţie a acestei "energii termice a mărilor" au la bază acţionarea diferitelor maşini termodinamice. Acestea funcţionează pe baza diferenţei de temperatură dintre apa de suprafaţă (25° - 30°C) şi apa de adâncime (5°C la 1000 m adâncime). Pentru ca această soluţie să fie practică ar trebui ca diferenţa de temperatură să fie mai mare 20°C, dar randamentul de 2% este foarte slab.
Temperatura planetei creşte considerabil odată cu aproprierea de centrul său. În anumite zone de pe planetă, la adâncime, se găseşte apă la temperaturi foarte ridicate. Geotermia de temperatură ridicată (150°-300°C) presupune pomparea acestei ape la suprafaţă, unde, prin intermediul unor schimbătoare de căldură, se formează vapori, care sunt utilizaţi ulterior în turbine, ca şi în cazul centralelor termice clasice şi astfel se produce electricitate.
Resursele geotermice cu o temperatură scăzută (mai mică de 100°C) sunt extrase cu ajutorul unor pompe termice, în scopul eliberării unei cantităţi de căldură pentru diferite necesităţi. Potenţialul geotermic natural este, în continuare, considerat limitat, deoarece există numeroase locaţii unde se întâlneşte o temperatură foarte ridicată (mai mare de 200°C), dar nu există apă. Această resursă termică poate fi exploatată prin intermediul tehnologiei "rocilor calde şi uscate", în curs de dezvoltare. Principiul constă în pomparea de apă prin intermediul primului puţ către zonele de mare adâncime (mai mari de 3000 m) corespunzătoare fisurilor din rocă. Această apă reîncălzită urcă prin intermediul unui al doilea puţ şi permite producerea de electricitate ca şi în cazul centralelor termice clasice. Totuşi, potenţialul acestui tip de energie nu este precizat.
Sub denumirea de energie geotermală sunt exploatabile două surse de energie:

  1. energia miezului fierbinte al Pământului transmisă prin conducţie, straturilor superioare ale acestuia;
  2. energia solară transmisă prin radiaţie pământului şi înmagazinată în paturile sale de suprafata.

Aplicaţiile moderne ale energiei geotermale includ pompe geotermale pentru încălzirea şi răcirea locuinţelor sau chiar pentru aplicaţii industriale.

Centrale geotermale, avantaje si dezavantaje

Avantajele centralelor geotermale:
- energia rezultată este curată pentru mediul înconjurător şi regenerabilă
- centralele geotermale nu sunt afectate de condiţiile meteorologice şi ciclul noapte/zi
- energia geotermală este mai ieftină, de obicei, decât cea rezultată din combustibilii fosili.
Dezavantajele centralelor geotermale:
- creşterea instabilităţii solului din zonă, putând fi cauzate chiar şi cutremure de intensitate redusă
- zonele cu activitate geotermală se răcesc după câteva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursă infinită de energie, dar cu siguranţă avem de-a face cu surse regenerabile. O explicaţie pentru răcirea zonelor cu activitate geotermală ar fi şi faptul că centrala geotermală instalată este prea mare pentru capacitatea de încălzire a zonei respective.

Utilizarea energiei geotermale în România
La Sâncraiu de Mureş a fost inaugurat primul bloc de locuinte, cu 20 de apartamente, construit dupa o tehnologie nouă pe structură metalică, iar pentru încălzire sunt folosite instalaţii de pompe geotermale, care utilizează căldura solului şi nu poluează.

 
©2009 - Prof. Luminita Gabriela Nastase